Pentru medii sigure de lucru
Riscuri în industrie
O varietate mare de intreprinderi prezintă un grad de risc din punct de vedere al gazelor inflamabile, vaporilor, pulberilor sau prafului; umplerea şi depozitarea substanţelor petrochimice, chimice, farmaceutice, a cilindrilor pe gaz sau aerosoli, fabricarea şi depozitarea solvenţilor, vopselelor, adezivilor, explozivilor, lacuri, alcooli, parfumuri, cosmetice, alimente, arome, etc. Acest tip de intreprinderi trebuie să ia în considerare riscul existenţei unei atmosfere explozive generată pe parcursul unei zile normale de lucru.
Vehiculele industriale Diesel şi electrice trebuie să opereze în aceste medii, dar reprezintă o sursă potenţială de aprindere. De exemplu, formarea arcului electric şi componentele cu aprindere, suprafeţele încinse, amestecarea de gaze în motorul diesel cauzând depăşirea vitezei sau producerea de scântei şi flăcări din orificiul de admisie sau din ţeava de eşapament. Sursele de aprindere pot fi eliminate prin protejarea eficientă împotriva exploziilor. Consecinţele aprinderii pot fi dezastruoase, având ca rezultat decesul angajaţilor şi distrugerea bunurilor materiale. Aceasta înseamnă că angajatorii au un număr de obligaţii bazate pe o evaluare a riscurilor posibil existente.
ATEX – obligaţia utilizatorului
ATEX este termenul utilizat pentru a descrie două Directive Europene cu privire la acest tip de industrie - prescurtare a termenului din Franceză "ATmospheres EXplosive". Una din Directivele ATEX este dedicată utilizatorului (Directiva ATEX 1999/92/EC) şi cea de a doua, furnizorului (ATEX 94/9/EC). Datorită pericolelor potenţiale, Legea Europenă, ATEX 1999/92/EC cunoscută şi sub denumirea ATEX 137, marchează cerinţele minime cu privire la siguranţa şi sănătatea operatorilor care pot fi expuşi riscului unei atmosfere explozive. Aceasta înseamnă că angajatorii au un număr de obligaţii şi pentru a se conforma acestora, utilizatorul echipamentului trebuie să efectueze o evaluare a riscurilor şi să clasifice zonele periculoase.
Zonele
Zonele periculoase de lucru trebuiesc clasificate. Pentru riscuri asociate cu gaze sau vapori, denumirea de Zona 0 este utilizată pentru a clasifica un spaţiu unde statutul de atmosferă explozivă este permanent sau pentru perioade lungi de timp. Zona 1, este spaţiul unde există posibilitatea apariţiei ocazionale a unei atmosfere explozive în condiţii normale de operare şi Zona 2 este spaţiul în care riscul este foarte scăzut dar, dacă acest risc apare, va persista numai pentru o perioadă scurtă de timp. Pentru pericole asociate cu particule de pulbere sau praf, spaţiile sunt clasificate ca Zona 20, 21 şi 22 cu definiţii similareare.
ATEX 1999/92/EC stipulează faptul că toate produsele destinate utilizării în aceste zone trebuie să îndeplinească cerinţele Directivei ATEX 94/9/EC, cunoscută şi sub denumirea ATEX 100a sau 95. Această directivă clasifică echipamentele în funcţie de nivelul de protecţie. Utilizatorul trebuie să specifice dacă echipamentul conform ATEX 94/9/EC va fi utilizat în zonele clasificate ca fiind periculoase. Aici sunt incluse şi stivuitoarele dar se fac spacificaţii şi cu privire la iluminare, comutatoare, echipamentele tehnologice, etc.
TMHE colaborează cu compania Pyroban şi poate oferi sisteme de protecţie împotriva exploziilor pentru aproape orice echipament diesel şi electric, asigurându-se că echipamentul este conform normelor ATEX 94/9/EC pentru zonele 1, 2, 21 şi 22. TMHE are deasemenea ingineri specialişti instruiţi la locaţia Pyroban pentru a vă oferi suport.
